Să exersăm împreună

Planul terapeutic pentru recuperarea limbajului diferă în cazul fiecărui pacient cu afazie. În urma unei evaluări complexe, specialistul elaborează un plan de intervenţie personalizat. Pentru o mai bună recuperare este indispensabilă implicarea activă a familiei şi a celor apropiaţi (aspect pe care specialistul cu care colaboraţi vi l-a comunicat probabil).

logo_araIată câteva exerciţii pe care le puteţi face dumneavoastră – familia şi prietenii,  pentru a îmbunătăţii abilităţile de vorbire sau scriere ale celui drag (recomandate în special pacienţilor cu afazie expresivă).

Este recomandat să existe o creştere graduală a nivelului de dificultate al exerciţiilor, precum şi a timpului alocat pentru exersarea zilnică.

  • Exerciţiul 1: Începeţi prin a cere celui drag să spună câteva lucruri obişnuite, lucruri pe care le spunem fără un efort de gândire prea mare – aşa numitele „automatisme”. Rugaţi-l să numere, să spună alfabetul, să numească zilele săptămânii, lunile anului.
  • Exerciţiul 2: Cereţi-i celui drag să numească obiectele din cameră. Arătaţi un obiect şi întrebaţi simplu: Ce este acesta? Cum se numeşte?, folosind obiecte precum: scaun, canapea, tablou, masă, frigider, etc. Astfel, treptat îl ajutaţi să reactualizeze şi să fixeze cuvinte diverse, oprindu-vă pe rând la obiectele din fiecare cameră a casei.
  • Exerciţiul 3: Cereţi-i celui drag să cânte, să fredoneze câteva cântece sau fragmente de cântece familiare; cântece precum: La mulţi ani!, imnul naţional sau al echipei de sport favorite, colinde, cântecele pe care le ascultam şi le cântam în copilărie, etc. sau orice alt cântec pe care ştiţi că obişnuia să îl asculte sau să îl cânte cu plăcere. Acelaşi lucru îl puteţi face utilizând poezii, anecdote, zicale familiare lui.
  • Exerciţiul 4: Exersaţi împreună cu cel drag scrierea şi pronunţia unor informaţii personale, precum: numele său, adresa, numărul de telefon, vârsta, informaţii despre membrii familie – nume, vârstă, ocupaţii, etc.
  • Exerciţiul 5: Se referă la găsirea unor antonime. Spuneţi un cuvânt şi rugaţi-l pe cel drag să spună un cuvânt cu sens opus. De exemplu, dumneavoastră spuneţi „aproape”, iar el răspunde „departe”, dumneavoastră spuneţi „slab”, iar el răspunde „gras” sau „puternic”,etc.
  • Exerciţiul 6: Descrieţi un obiect concret şi rugaţi-l pe cel drag să îl numească. De exemplu, dumneavoastră puteţi spune: „Este un obiect pe care îl ţinem aşa deasupra capului (arătaţi cum) şi îl folosim ca să ne ferim de ploaie”, iar răspunsul este „umbrela” sau „Este un obiect ascuţit pe care îl folosim ca să tăiem pâinea”, iar răspunsul este „cuţitul” sau „Cum se numeşte locul în care opreşte autobuzul ca să coboare sau să urce călătorii?”, răspunsul „staţie”, etc.
  • Exerciţiul 7: Se referă la găsirea unor sinonime. Spuneţi un cuvânt şi rugaţi-l pe cel drag să găsească cuvinte care au un acelaşi sens sau un înţeles apropiat. De exemplu, dumneavostră puteţi spune „zăpadă”, iar răspunsul este „omăt, nea”, dumneavoastră spuneţi „vesel”, iar răspunsul este „bucuros, binedispus, fericit, amuzant”, etc.
  • Exerciţiul 8: Rugaţi-l pe cel drag să numească cât mai multe obiecte/itemi dintr-o categorie pe care o alegeţi dumneavoastră. De exemplu, puteţi alege categoria „fructe”, iar el trebuie să numească cât mai multe fructe care îi vin în minte – portocale, căpşuni, mere, pere, struguri, pepene, etc. Sau categoria „animale” – vacă, cal, câine, veveriţă, maimuţă, etc. Apoi, puteţi să diferenţiaţi subcategorii – de exemplu, animale sălbatice şi animale domestice, crescând gradul de dificultate al exerciţiului în mod treptat.
  • Exerciţiul 9: Se referă la găsirea unor asemănări. Numiţi trei – patru lucruri/obiecte şi cereţi celui drag să spună prin ce se aseamănă. De exemplu, măr, cireaşă, gutuie, căpşună, iar răspunsul este „fructe” sau roşu, verde, galben, iar răspunsul este „(sunt) culori”.
  • Exerciţiul 10: Cereţi-i celui drag să copieze sau să scrie după dictare numere, litere şi cuvinte diverse.
  • Exerciţiul 11: Se referă la cunoaşterea şi exprimarea verbală corectă a sensului cuvintelor. Spuneţi cuvinte şi cereţi celui drag să spună ce înseamnă.
  • Exerciţiul 12: Arătaţi-i celui drag un obiect concret sau o imagine a unui obiect şi rugaţi-l să scrie ce vede (denumirea în scris a obiectului).
  • Exerciţiul 13: Este o variantă a exerciţiului 11 şi vizează înţelegerea limbajului scris. Scrieţi pe o foaie de hârtie cuvinte cu diverse grade de uzualitate şi cereţi-i celui drag să scrie ce înseamnă fiecare.
  • Exerciţiul 14: Alegeţi un cuvânt şi cereţi-i celui drag să îl utilizeze corect într-o propoziţie.
  • Exerciţiul 15: Puteţi să rezolvaţi împreună jocuri precum – rebus, cuvinte încrucişate, scramble, etc.
  • Exerciţiul 16: Arătaţi-i celui drag o imagine şi cereţi-i să o asocieze cu cuvântul (scris) potrivit.       
  • Exerciţiul 17: Potrivirea literelor în cuvinte. Într-o primă etapă puteţi utiliza imagini sau obiectele reale ca suport pentru descoperirea mai uşoară a cuvântului.
  • Exerciţiul 18: Potrivirea cuvintelor date în propoziţii cu sens.

 

logo_araRăbdarea şi perseverenţa sunt acum cele mai importante atuuri. Succes!